De ce vegan?

Motive să alegi un stil de viață vegan

                                                                                  Drepturile animalelor

Animalele non-umane, la fel ca noi, au conștiință de sine, au capacitatea de a se bucura, de a iubi, de a simți teama și durerea și își doresc să trăiască. În momentul de față, deși animalele sunt recunoscute la nivel european ca ființe conștiente, ele nu au nici măcar dreptul fundamental la viață proprie și integritate corporală. Le exploatăm și ucidem după bunul plac, considerându-le doar o proprietate. Pentru fiecare masă, produs cosmetic, haină de piele sau de blană ele plătesc cu propria viață.

Cei mai mulți dintre noi creștem fără a cunoaște felul în care carnea, lactatele și ouăle ajung în farfuriile noastre. Practicile din spatele industriei zootehnice sunt pline de cruzime, imorale și nenecesare în secolul în care trăim.

    Sănătate

E dovedit și acceptat în lumea medicală informată că o alimentație vegană bine planificată ne poate oferi toți nutrienții necesari.

De asemenea, este cunoscut că alimentele de origine animală joacă un rol important în apariția bolilor cronice responsabile pentru cele mai multe cazuri de mortalitate: bolile cardiovasculare, obezitatea, cancerul, diabetul de tip 2 și multe altele. Multe studii demonstrează că o alimentație bazată pe plante are rol preventiv și poate avea chiar și unul curativ.

Această informație poate fi surprinzătoare pentru unii dintre noi, întrucât am fost învățați de mici să credem că organismul nostru are nevoie de produse de origine animală. 

În ultimele decenii s-au realizat numeroase studii despre alimentația vegană, astfel încât s-a ajuns și la un consens la nivel internațional. Poziția oficială a Asociației Americane de Nutriție și Dietetică, Asociației Dieteticienilor din Canada, Asociației Dieteticienilor din Australia și Asociației Dieteticienilor din Marea Britanie este că dietele bazate pe plante, planificate în mod corespunzător, sunt sănătoase, adecvate din punct de vedere nutrițional și pot asigura beneficii pentru sănătate în vederea prevenirii și tratării unor boli. Aceste alimentații sunt potrivite în toate etapele ciclului de viață, inclusiv sarcina, alăptarea, copilăria, adolescența, vârsta adultă, dar și atleților.

 Valori umane

Consumăm produse provenite din exploatarea animalelor (carne, ouă, lactate) nu pentru că ar fi necesare, ci din obișnuință, tradiție, comoditate sau pentru gust – nimic din toate acestea nu pot justifica violența și suferința ce are loc în ferme și abatoare. Majoritatea dintre noi nu bănuim sau preferăm să nu ne gândim la povestea din spatele a ceea ce punem în farfurie.

A consuma produse rezultate din suferința animalelor merge în contradicție cu valori umane pe care toți le avem și le admirăm: bunătatea, corectitudinea, dreptatea, dorința de a nu face rău și de a-i proteja pe cei mai slabi.

Răul și suferința provocate animalelor nu pot fi justificate din punct de vedere etic sau al necesității. În contextul socio-economic al zilelor noastre, nu suntem îndreptățiți în a continua să consumăm produse provenite din exploatarea animalelor.

Suntem într-o poziție privilegiată pe această planetă. Cum vom folosi această poziție? Cum vom folosi puterea pe care o avem asupra celorlalți locuitori ai planetei? Putem proteja sau putem distruge – ce vom alege? O alimentație vegană salvează multe vieți în fiecare an – puterea stă în alegerile noastre de zi cu zi.

Veganismul e un mod de viață autentic prin care ne putem alinia valorile personale cu acțiunile zilnice.

Biosecuritate și rezistența la antibiotice. Epidemii și boli

Utilizarea antibioticelor în fermele de animale a dus la crearea bacteriilor rezistente la antibiotice, o amenințare la sănătatea publică mondială.

Bacteriile și alți agenți patogeni care se dezvoltă în fermele zootehnice se pot transfera cu ușurință la oameni, direct prin consumul cărnii, al ouălor și al laptelui. Epidemii precum boala vacii nebune, gripa aviară, gripa porcină, virusul Corona, contaminările cu Salmonella și E. coli sunt cauzate de alimentele de origine animală, nicidecum de cele de origine vegetală. De ce ni se spune mereu să nu consumăm carne, lapte și ouă crude, însă niciodată nu ni se spune să nu consumăm fructe și legume crude? Pentru că primele au un risc mare de contaminare cu bacterii periculoase.

 Ecologie

Pământul nu mai poate ține pasul cu noi. 

Pentru aproape toate categoriile de plante și animale, principala cauză a extincției este pierderea habitatului cauzată de defrișarea pădurilor. Majoritatea terenurilor fiind folosite pentru creșterea culturilor care vor deveni hrana animalelor din ferme. În prezent, aproape o treime din terenul agricol este folosit pentru a crește furaje și 26% din suprafața terestră neacoperită de gheață a Pământului este folosită pentru pășunat. 

Media consumului de apă potabilă pentru producerea alimentelor de origine animală:

• 100 litri de apă pentru 100 ml de lapte
• 180 litri de apă pentru un ou
• 432 litri de apă pentru 100 g de carne de pui
• 600 litri de apă pentru 100 g de carne de porc
• 757 litri de apă pentru 100 g de brânză
• 1700 litri de apă pentru 100 g de carne de vită

Pentru a face o comparație, un duș de 1 oră necesită cam 475 litri de apă.

82% din copiii subnutriți locuiesc în țări în care grânele produse sunt vândute ca hrană pentru animalele din industrie care mai apoi ajung pe mesele țărilor dezvoltate.

Așadar, zootehnia este responsabilă pentru:

• aproximativ 91% din distrugerea pădurii Amazonului
• utilizarea a ⅓ din apa potabilă folosită anual
• crearea zonelor moarte în oceane
• criza de resurse alimentare
• mare parte din deșertificarea planetei ( ⅓ din suprafața Terrei se află în această situație)
• 18% din emisiile de gaze cu efect de seră (mai mult decât emisiile tuturor formelor de transport la un loc)

Motivul pentru care emisiile animalelor din fermă sunt atât de poluante este faptul că produc metan și protoxid de azot, care sunt de 25-100, respectiv 296 ori mai distructive decât ca dioxidul de carbon.

Un studiu recent care a analizat conținutul celei mai mari insule de gunoi la nivel planetar a descoperit că un procent de 46% dintre acestea sunt plase de pescuit, iar restul sunt majoritar alte instrumente de pescuit abandonate, precum frânghii sau capcane. Pescuitul nu doar golește oceanele de pești, dar le și umple cu gunoi. Peste 85% din zonele de pescuit din lume au ajuns la limita biologică și multe specii de pești au fost aduse în pragul extincției.

Acum 10 mii de ani, 99% din zoomasă era alcătuită din animale sălbatice. În zilele noastre, oamenii și animalele domesticite formează 98% din zoomasă. În ritmul acesta oamenii vor continua să se extindă încât să ocupe fiecare nișă ecologică existentă în detrimentul tuturor speciilor.

Ce poți face? 

Ca de fiecare dată, puterea de a schimba ceva stă în alegerile noastre zilnice, în calitate de locuitori ai acestei planete și consumatori. Alege o alimentație vegană, care poate furniza toți nutrienții necesari pentru organism.

Teren necesar pentru a hrăni 1 persoană timp de 1 an:

Regim vegan: 674 m²

Regim vegetarian: 2 022 m²

Regim omnivor: 12 132 m²

O persoană care urmează o dietă vegană salvează în fiecare zi  aproximativ 4 164 litri de apă, 20 kg de grâne, 3m² de pădure și viața unui animal.

Pentru mai multe informații privind impactul alimentației vegane asupra mediului înconjurător, îți recomandăm să vizionezi documentarul „Cowspiracy”.

Drepturile omului

Ne pasă de oameni? Atunci ar trebui să ne pese suficient de mult încât să nu dorim nimănui să se trezească dimineața și să trebuiască să meargă la muncă într-un abator.

Ce mulți dintre noi nu conștientizăm e că în spatele industriilor zootehnice mai există o categorie de victime – angajații. Mulți dintre muncitorii din ferme și abatoare ajung să sufere traume psihologice care pot duce la anxietate, panică, depresie, abuz de substanțe, disociere și paranoia.

Cei care lucrează în ferme și abatoare, precum și cei care locuiesc în vecinătatea acestora, își pun zilnic în pericol sănătatea, expunându-se la agenții patogeni din aer, apă și din sol care afectează atât animalele, cât și oamenii.

Alte subiecte pe care dorim să le menționăm sunt epidemiile provocate de zootehnia intensivă, bacteriile rezistente la antibiotice care se dezvoltă în aceste medii, risipa enormă de hrană, poluarea și distrugerea mediului – toate acestea ne afectează pe fiecare dintre noi.